duminică, 5 ianuarie 2014

Buna !


Sunt eu, un suflet pribeag
Ratacit printre ganduri...
Incerc sa adun inteles
Bajbaind printre randuri...
As avea multe de spus..., 
Dar vai... dintr-o data ...
Ma simt golita de tot
Ca o pagina alba...

Candva ma simteam ca o fereastra deschisa
Asteptand sa patrunda prin ea
O multime de vise, 
Dar viata mi-a demonstrat ca e mai tare ca-n filme...
Si , iata, fara sa vreau , m-am trezit in pana de rime...

As vrea sa imi pot reveni...
Sa mai pot zambi,
Sa mai pot glumi...
Dar, nu ma simt in stare...
Si desi n-ar trebui...,
Simt cum speranta mea moare...





Confesiune...


E tarziu si tot mai sper
Intr-o lume mai buna...
E tarziu si tot mai astept
Sa rasara soarele si-n inima mea
Pustiita de oameni ce nu m-au meritat...

Imi doresc un strop de fericire
O clipa de iubire
Sincera !
Imi doresc liniste...
Liniste si armonie...
Dar se pare ca e mult,
Prea mult si greu de implinit...

Ma cufund in intuneric
Si tacere...
Prea multa tacere,
Prea multa durere...
As vrea sa plang, sa tip, sa fug...
Dar nu mai pot...
Nu mai am forta...
Si curaj...
Si poate nu mai vreau...

As vrea sa pot zbura...
Sa ma pot ridica,
Sa am curajul sa mai sper
Ca totul va fii bine...

Este tarziu...
Prea tarziu ?
Am obosit...




sâmbătă, 4 ianuarie 2014

Citeşte-mǎ!



Citeşte-mǎ pânǎ la capǎt,
Filǎ cu filǎ…
Citeşte-mǎ printre rânduri-
Dacǎ ai şti câte trǎiri sunt acolo,
Câte vorbe nerostite...
Ai rǎbdare, rogu-te, cu poticnelile mele,
Cu zilele fǎrǎ de soare,
Acele zile în care îmi doresc ca timpul
Sǎ se comprime cât mai mult...
Bucurǎ-te alǎturi de mine
Când îmbrac colile albe în curcubeu
Şi cântǎ fiecare cuvânt,
O muzicǎ a sufletului
Pe care doar tu o auzi.
Iubeşte-mǎ ca şi când astǎzi
S-ar scrie sfârşitul!
Sunt cartea ta,
Doar citeşte-mǎ,
Nu mǎ uita în biblioteca sufletului...
Îmi doresc sǎ mǎ citeşti zilnic ca pe o rugǎciune,
Ca pe un îndemn,
Un îndemn la iubire.
Citeşte-mǎ!


Florina Cojocaru




℘ăreri de rău


În liniște, când nu rostește nici măcar un cuvânt, fiecare femeie se pierde printre gânduri. Să te miri când o femeie tace, înseamnă că ai greșit undeva. Să te miri când o femeie nu te mai contrazice, înseamnă că este supărată. .
Îți vei da seama că ai pierdut-o când deja totul este pierdut, când tot ce ați avut împreună devine nimic. Îți vei da seama că n-ai știut să-i ștergi lacrimile, n-ai știut să-i cultivi visele, să o asculți, să o ierți și de multe ori ai ținut mai mult la mândrie decât la ea. Și deseori ai preferat să taci și să o lași singură decât să o cauți, să-i spui încă o dată că o iubești. Și te-ai așteptat la un semn din partea ei, te-ai obișnuit așa: să vă supărați, să vă certați, tu să stai, ea să te caute. 
Dar astăzi... aștepți un semn de la cea care ieri ți-a dăruit tot și a cerut un gram din tot ce-ți oferea. Astăzi trăiești un sentiment de care ea s-a săturat.


Maria Cristiana Tudose

Eu Sunt Femeie.blogspot.com



 




CUVINTE... NECUVINTE...


Cuvinte nerostite
Timid si-asteapta randul...
Si ganduri ce se-ncurca 
Dorind sa-si ia zborul
Tristete, lacrimi, 
Tacere... 
Atat as vrea...,  o mangaiere, 
Dar nu-ndraznesc s-o cer...
Caci nu am cui
Si-oricum nimeni nu aude, 
Si nimanui nu-i pasa...
Caci viata e o lupta
Si lumea e grabita... 
Ce rost ar mai avea sa stea in loc
Pentru o inima ranita ?
E ca si cand n-as fii
Atunci de sunt oare?
De ce ?... 
De ce traim lipsiti de sentimente ?
De ce nu stim , 
Nu vrem,
Sa fim mai buni, mai calzi...
Sa...
Dar ce rost are... 
Iar mi s-a spus sa am rabdare... !